joi, 30 octombrie 2014

L-am pierdut prosteşte



Întotdeauna am avut probleme de natură sentimentală. Se ştie că între bărbaţi şi femei nu există deplină cooperare. Poate că noi, femeile, suntem mai indivualiste şi geloase, nu ştiu.
În teorie, am făcut orice pentru a-l păstra pe Paul lângă mine. M-am străduit din răsputeri. Dar ce greu este când simţim diferit...
Jocul iubirii este probabil cel mai complicat joc născocit de mintea umană. Sper să fiţi de acord.
Pe el, l-am avut, l-am pierdut, m-am luptat să-l recâştig, am învins, i-am cedat şi l-am pierdut din nou. Totul a fost imprevizibil şi prăpăstios între noi.
Am strălucit pentru Paul şi am plâns mult. M-am jertfit dulce pe altarul patimii mele şi l-am iubit ca pe nimeni altul.
El provine dintr-o familie avută dar nu este pretenţios, cum am crezut iniţial. Este un bărbat sentimental, poate mult prea romantic. Cu toate astea îmi făceam  fel de fel de complexe şi mă intimida peste măsură. Groaznic! Mă temeam să nu aibă senzaţia că îl iubeam pentru banii lui, nu pentru ceea ce era şi putea să-mi dăruie.
Nu ne potriveam. Eu doream să văd faptul că cuplul putea să dureze. Paul este diferit de mine în foarte multe privinţe. Mă domina şi de acum mă enervam. În ascuns, plângeam de ciudă.


Nu suport să nu fiu eu vioara întâi. Încet dar sigur, s-a îndepărtat de mine, iar ruptura a fost evidentă când între noi a intervenit verişoara mea, Claudia, la care ţineam foarte mult. Chestia era însă numai din partea mea, nu şi a acesteia.
Mi l-a „răpit” pe Paul fără pic de scrupule. A avut răbdare şi când eu am fost plecată din oraş pentru o săptămână, a acţionat decisiv. I-a căzut în braţe, l-a sedus şi a rămas gravidă.
Nu am ştiut ce s-a întâmplat în absenţa mea dar am constatat o oarecare răceală a lui Paul şi mi-a dat de gândit. Apoi, cineva m-a prevenit că cei doi s-au combinat.
Nu îmi venea să cred. Zvonul m-a cam luat total prin surprindere, vă spun sincer. Am rămas discretă şi nu am făcut valuri, însă am început să fiu atentă la ce se petrece în jurul meu.
Lucrurile erau deja complicate şi mă gândeam cu groază că ei vor avea un copil. Ce puteam să mai sper de la el? Deşi îl doream enorm în continuare.
Am vrut să rămân în colţul meu şi să ies din peisaj. Paul a înţeles perfect situaţia şi a ţinut să lămurim povestea noastră la rece, cum se spune, fără accente de nebunie.
Şi-a anunţat vizita la mine acasă şi am acceptat. În schimb, a venit la braţ cu verişoara mea, triumfătoare şi cu o aură de dispreţ la adresa mea, care m-a deranjat serios, vă daţi seama.                                                                 
Dar de dragul lui Paul, am trecut peste acest amănunt evident neplăcut. Adesea, rudele pot fi cei mai mari duşmani, am simţit-o pe pielea mea.
Pe ansamblu, eram dezgustată de prezenţa lor şi doream cu adevărat să se termine mai repede, să iasă din viaţa mea. Acum, simţeam că suntem atât de diferiţi unul de altul şi că se înţelegea cu ea, erau pe aceeaşi lungime de undă.
Nu aveau ce să-mi mai spună, practic cuvintele  erau de prisos. Paul a vorbit şi gesticulat, dar nu-l ascultam. Am fost absentă pe tot parcursul discursului lui, pe alocuri lamentabil şi penibil, cu justificări puerile.
Ce-a fost a fost... viaţa trebuie să continue. Am pus punct la un capitol ciudat şi amar din ea şi am şters totul cu buretele. Sentimentele mele s-au schimbat faţă de el din momentul în care a îndrăznit să păşească la braţ cu ea, tocmai în casa mea.
Ştiam că am pierdut! Eram disperată la maxim. Norocul meu a venit din partea vrăjitoarei Izabela care, prin şedinţele pe care mi le-a făcut, a reuşit să mă apropie şi să rămân, până la urmă, cu un fost prieten pe care îl iubeam în secret dar care era timid şi nu reuşea să declare exact ce simte pentru mine.
Dacă aveţi şi voi probleme sentimentale, atunci puteţi să o sunaţi pe vrăjitoarea Izabela, care m-a ajutat din plin, la numerele sale de telefon: 0744.183306, 0760.365999.
                                         Veronica, Londra, Marea Britanie


Contact telefoane:  0744.183306, 0760.365999
Vizitaţi şi pagina mea de pe siteul www.vrajitoarero.com                 


sâmbătă, 25 octombrie 2014

Vrăjitoarea Mayla a îndepărtat răul şi nacazul din casa mea



Buna ziua!
Sunt Costel din Spania şi pe această cale țin să-i mulţumesc vrăjitoarei Mayla public cu poza mea reală.
Aveam foarte mari probleme cu persoana cu iubită. După 10 ani de relație foarte bună intervenise un alt bărbat în viața Sofiei mele şi nu mai aveam înțelegere în casă.


Doamna Mayla, în nici 6 săptămâni cu numele şi cu zodiile mele de la o distanță foarte mare, cu puterea pe care o deține, fiind o vrăjitoare foarte puternică, a reușit să îndepărteaze răul şi nacazul din casa mea şi a readus liniștea, mulţumirea şi înţelegerea în casa mea şi în relația cu persoana iubită.

                                                             Costel, Spania


Contact: 0745.244116; 0769.754429, 021.4364890
Vizitaţi şi pagina ei de pe siteul www.vrajitoareledinromania.ro

luni, 13 octombrie 2014

Facebook mi-a adus fericirea



Sufletul slav este minunat. Am cunoscut multe femei superbe, care m-au fascinat de-a lungul timpului şi care mi-au lăsat o impresie vie, de nealterat!
Dar una face excepţie. Se numeşte Galina. O şatenă temperamentală, cultă, un suflet de aur. Nu mai suntem împreună! Din cauza mea...

Rămâne un mister cum am putut să fiu atât de orbit şi să o pierd pe Galina, o ucrainiancă de pus pe rană. Am cunoscut-o prin intermediul reţelei fantastice de socializare Facebook.
Imediat, chipul ei superb şi privirea pătrunzătoare m-au atras magnetic. Am vrut aşadar să o cunosc. Dar nu virtual, cum se îmtâmplă cel mai adesea în astfel de împrejurări, ci concret, real.
Am discutat luni de zile pe chat, ca doi îndrăgostiţi. Ne descopeream pasiuni comune, slăbiciuni, ne cunoşteam tabieturile, ne plăceam cu adevărat. Era o plăcere de nedescris să conversez cu Galina şi vă mărturisesc că abia aşteptam clipa în care să intru în contact cu ea.
Eram foarte emoţionat şi singur mă înţelegeţi, nu? Un îndrăgostit sentimental, capabil de orice! Ne-am obişnuit repede să nu treacă nici o singură zi fără a discuta măcar 10 minute, care pentru mine, cel puţin, reprezentau momente de fericire şi de glorie, dătătoare de speranţe.
Viaţa mea s-a schimbat însă total în clipa în care m-am hotărât să o vizitez în Ucraina, la Kiev. O decizie de neclintit, pe care am dus-o la bun sfârşit.
Galina s-a bucurat imens de perspectiva iniţiativei şi a vizitei mele. Era cât se poate de nerăbdătoare! Zile întregi vorbeam numai despre asta, căci ideea ne-a acaparat absolut şi ne-a încins spiritele.
Meticulos, am pus la punct detaliile călătoriei mele în ţara vecină şi într-un final, am plecat la Kiev, cu avionul. Cu orice risc!
Nu ştiam ce mă putea aştepta acolo dar eram pregătit pentru orice, de dragul Galinei. Eram extaziat, dornic de a o cunoaşte real. Tremuram. Aveam zeci de planuri şi de scenarii.
Galina m-a aşteptat la aeroportul din Kiev. De cum am văzut-o, am recunoscut-o. Şi vreau să vă povestesc că era strălucitoare, cu mult mai frumoasă decât mi s-a prezentat în pozele de pe Facebook. O femeie de vis.
Mă şi întrebam, cu nespusă mândrie, ce noroc a dat peste mine pentru ca o asemenea făptură să se apropie şi chiar să se îndrăgostească tocmai de persoana mea. Numai că sentimentele sunt cu adevărat ciudate de multe ori şi le respect. Galina era a mea, se vedea clar, de la o poştă. Mi-a sărit în braţe şi m-a sărutat îndelung, cu voluptate, nu-i păsa de oamenii din jur.
În fine, aveam în braţe o iubită perfectă, râvnită probabil de mulţi şi dorită de mine, care acum îmi aparţinea. Ne-am dus direct acasă la ea cu un taxi şi nu vă ascund că am făcut dragoste.
Totul a fost repede, ca un uragan. M-a cucerit sub toate formele. Ne simţeam împliniţi de parcă eram o familie deja, deşi nu ne cunoşteam real decât de câteva ore. Dar cât de intense!
Galina nu are tată. I-a murit în timpul războiului pe care sovieticii l-au purtat în Afganistan. Mama ei nu locuia cu ea, ci undeva la ţară în apropiere de Kiev. Nu are surori sau fraţi.


S-a ataşat uluitor de repede de mine. Mi-a plăcut enorm faptul că se dovedea mămoasă, nu doar iubitoare cu mine. De fapt, dorea să mă simt în paradis în cuibuşorul ei şi chiar să nu mai plec de la ea niciodată. Să rămânem împreună.
Evident, aveam aceleaşi idei, simţeam la fel ca şi Galina. Ştiam asta încă înainte de a pleca eu din România, doar că acum, după ce am văzut-o şi s-au petrecut multe între noi, ele s-au accentuat şi consolidat.
Eram foarte emoţionat de a fi împreună cu ea, de a ne bucura de fiecare secundă pe care o petreceam împreună. Între noi au existat scene teribil de motivante, care ne-au făcut să credem pe bună dreptate că viitorul nostru nu putea fi decât unul comun.
La Kiev am stat o săptămână. Una de neuitat, superbă. Am fost de nenumărate ori pe punctul de a face pasul decisiv şi de a rămâne acolo, cu Galina. Mă atrăgea mult, ne înţelegeam şi ne respectam. Aveam toate motivele să o consider aleasa inimii mele.
Nu doream să pun capăt relaţiei noastre amoroase prin plecarea mea în ţară, se înţelege. Acum, drumurile se complicau şi existau multe legături sentimentale cu frumoasa Galina, pe care nu doream sub niciun chip să le rup.
În ultima zi, ţin minte perfect, ne-a cuprins o melancolie de nedescris. Nici eu şi nici Galina nu doream să ne despărţim. Parcă simţeam că se va îmtâmpla ceva rău. Dar speram ca iubirea noastră frumoasă să dureze, în pofida distanţei care ne despărţea. Numai una geografică....
Eram confuz. Noaptea de adio a fost magnifică, de povestit. Fantastică. Galina plângea. A plâns mult, de altfel. Nu suport să o ştiu departe de mine... Totuşi, criza asta şi distanţa au distrus iubirea noastră.
Sunt aproape sigur că sentimentele pe care le nutrea faţă de mine au împins-o la un asemenea gest.
Şi eu am vărsat lacrimi. De bucurie, de dor de ea, de faptul că cine ştie, poate că nu o voi mai vedea niciodată. Lacrimi sincere! Nevinovate! O iubire cu adevărat mare.
Eram copleşiţi de sentimentele năvalnice care ne asaltau non stop. Profilul ei frumos mi-a rămas în memorie cu plăcere. Eram constrânşi de viaţă să nu mai fim împreună, să ne refugiem fiecare în carapacea sa.
Exact în aceste momente a izbucnit melancolia despre care vă vorbeam. Starea noastră de spirit, multă vreme contemplativă şi sigur pozitivă, s-a deteriorat treptat, pe măsură ce se apropia cu paşi foarte repezi plecarea mea inevitabilă din Ucraina. Dar ce puteam să fac?
Da, sigur, aş fi vrut să opresc timpul în loc, să rămân pe vecie cu superba Galina. Rafinată şi inteligentă, mămoasă, adică exact pe gustul meu. Ah, nu!
Viaţa este de multe ori ciudată, destinul nedrept. Doream să fiu simplu, umil, cu ea, numai cu ea, să trăim în continuare povestea noastră de dragoste. Am trăit o experienţă fantastică, lipsită de orice ambiţie şi de egoism.
Uf, inevitabilul s-a produs. Am revenit în ţară răvăşit, cu gândul ţintă numai la Galina mea, care efectiv m-a fermecat.
A fost o victorie amară! Aşa consider, din moment ce nu am putut să rămân cu frumoasa ucrainiancă care mi-a cucerit inima. Poate că rar am parte de nebunii frumoase, ca aceasta.
Distanţa şi-a spus însă cuvântul, din păcate. Cum se întâmplă, tot prin intermediul Facebook, am cunoscut o blondină superbă, din Braşov, Oana se numeşte. Mereu insistentă, provocatoare, dornică. M-a cucerit pas cu pas.
Dar cel mai rău, cred, este faptul că a reuşit să mă îndepărteze sistematic de Galina. Iubăreaţă, prezentă des în viaţa mea, Oana a pus piciorul des în prag, cum se spune şi m-a acaparat total, fără probleme.
S-a mutat la mine între timp şi asta a complicat situaţia faţă de Galina radical. Oana este foarte posesivă şi geloasă. Poate că are dreptate, nu ştiu. Oscilez. Sunt încă confuz şi-mi vine tare greu să accept această realitate. Mă fascinează, este cu mine şi totuşi tânjesc după cealaltă femeie. Care greşeşte?
                                                      Cornel, Bruxelles

P. S.- Trebuie să precizez cu sinceritate că în toate demersurile mele am fost ajutat cu bunătate de măicuţa Teofana, care a fost un nesperat sprijin pentru mine. Mulţumesc mult!


Contact: 0757.538412
Vizitaţi şi pagina sa de pe siteul

vineri, 3 octombrie 2014

Mi-a înşelat toate aşteptările şi sunt supărată pe el



Am pierdut șapte ani cu fostul meu iubit şi-mi pare tare rău, credeţi-mă.
M-a înșelat cu toate prietenele mele și este ceva ce nu suport. Nu mai vorbim. M-a mințit și ne-am despărţit.
Mi-a cerut să-i mai dau o șansă, a spus că se va schimba dar nu cred. Nu mai sper în nicio schimbare a lui.
Mulţi zic că ar fi avut farmece făcute. Oare?

                                                        Oana, Bălţi, Moldova


Dragă Oana,
Cineva i-a făcut totuşi farmece, aşa văd în cărţile mele de tarot şi după ce am făcut un ritual pe fotografia pe care mi-ai trimis-o.
Dacă vrei, sună-mă ca să-ţi spun ce trebuie să faci dacă mai vrei totuşi să rămâi cu acest băiat.


                                                             Vrăjitoarea Izabela





Contact telefoane:  0744.183306, 0760.365999
Vizitaţi şi pagina mea de pe siteul www.vrajitoarero.com